Nu vindem ţigări minorilor.
Nu vindem alcool minorilor.
Nu vindem dulciuri copiilor.
Cauze ale obezităţii infantile:
Alimentaţia – un studiu INSERM ( Institutul Naţional Francez de Sănătate şi Cercetări Medicale) demonstreză că acei copii, care înaintea vârstei de doi ani au ingerat prea multe proteine şi prea puţine lipide prezintă cea mai accentuată obezitate. De aceea, în primii ani de viaţă se recomandă un consum preponderent de lipide, nu de proteine. Obezitatea poate fi evitată, în consecinţă, prin diversificarea alimentaţiei începând cu luna a 5-a sau a 6-a de viaţă şi prin administrarea de lapte integral până la vârsta de doi ani.
Pe masură ce copilul creste, alimentaţia bogată în lipide şi acizi graşi esenţiali, dar săracă în proteine, trebuie să se modifice, devenind săracă în lipide şi bogată în proteine şi glucide. Din păcate, adesea se înregistreaza situaţia inversă. Copiii mici primesc o hrană cu un conţinut mare de proteine, iar cei mai mari manancă prea gras şi prea dulce: hamburgeri, cartofi prăjiti, biscuiti, floricele de porumb etc. şi au acces aproape permanent la frigider.
Televizorul – prezent în orice cămin, acesta favorizează alimentaţia compulsivă: copiii manâncă, fără să-şi dea seama, pungi întregi de chipsuri sau de covrigei, în timp ce se uită la desene animate sau la emisiunea preferată
Lipsa activităţii fizice – pierzând ore în şir în faţa televizorului, corpul arde mult mai puţine calorii decât atunci când facem miscare.Înlocuind fotbalul sau mersul pe bicicletă cu desenele animate şi jocurile de pe diferite dispozitive copii tind să se îngrase.
Lipsa de somn – hormonul de creştere intervine în procesul de eliminare a excesului de masa corporală grasă, este secretat numai în timpul somnului nocturn,în consecinţă copii care nu dorm suficient pot înregistra un deficit al acestui hormon .
Părinţii excesiv de protectori – copiii singuri la părinţi sau cei proveniţi dintr-un cuplu divorţat sunt adesea mai cocoloşiţi decât ceilalţi. Inconstient, adulţii încearcă să compenseze sentimentul de frustrare, oferindu-le mancare în cantitate excesivă. Primul gest al mamei faţă de copilul ei este aceal de a-l hrăni. Nu trebuie să confundăm însă, ori să dăm copilului posibilitatea de a pune semnul egal între hrană şi dragoste.
.